http://www.bestride.ro http://www.inmatriculat.ro http://no2studio.ro http://simag.ro
Euro-identitatea şi femeia cu barbă

Euro-identitatea şi femeia cu barbă

Autor : Alexandru Dăscălescu

Sâmbătă seara a avut loc finala concursului muzical Eurovision, desfăşurat anul acesta la Copenhaga. Ca în fiecare ediţie, şi de această dată au existat discuţii referitoare la ţările participante în finală, la melodiile alese sau la modul în care s-a desfăşurat jurizarea şi acordarea punctajului.

Deşi este un concurs muzical, în fiecare an, criteriile de care se ţine cont în acordarea punctajului se bazează pe aspecte  geopolitice. Acest fapt, avantajează ţări precum Rusia (ajutată de întreg spaţiul ex-sovietic), ţările nordice (care, de obicei, se votează între ele), precum si statele din fostul spatiu iugoslav, să obţină un punctaj favorabil.

Showul a devenit unul dintre cele mai controversate şi paradoxale manifestaţii realizate la nivel eurpean. Anul acesta, subiectul care a acaparat atenţia lumii şi a mass-media,  l-a reprezentat câştigătoarea acestei ediţii: Conchita Wurst.

Reprezentanta Austriei din acest an a fost un transexual care a reuşit să câştige publicul şi să obţină astfel punctajul ce i-a adus marele trofeu. Interpretând piesa „Rise like a phoenix” , cu un look feminin şi cu o notă de masculinitate oferită de barbă, artista a reuşit să se facă remarcată. Barba, elementul strategic căruia s-au datorat în mare parte reacţiile telespectatorilor,  a reprezentat epicentrul discuţiilor în tot acest timp. Impactul vizual a permis câştigătoarei să transmită mesaje referitoare la acceptarea transexualilor şi a minorităţilor, dar  şi la diminuarea discriminărilor de orice tip.

Validarea acestora s-a realizat prin acumularea punctajului maxim de către Conchita. Astfel, reprezentanta Austriei a obţinut cel mai bun punctaj dintre cele 26 de ţări finaliste, lăsându-le în urmă pe Olanda şi Suedia care au obţinut locurile imediat următoare.

Cu toate că Paula Seling şi Ovi au avut o prestaţie demnă de un loc fruntaş, Romania s-a clasat pe locul al doisprezecelea. Acest fapt confirmă ipoteza conform căreia, deşi  România ar putea avea candidaţi competitivi, ea nu are şanse să obţină râvnitul trofeu. Datorită lipsei de fonduri ne aflăm în incapacitatea de a investi sume colosale în organizarea concursului la noi în ţară. Astfel, nu ne rămâne decât să admirăm ţările mai dezvoltate economic care îsi permit acest lucru şi să sperăm că într-o zi Bucureştiul  va fi cel care va găzdui Eurovisionul.